Obiceiuri de înmormântare păgâne pe teritoriul României: de la daci la Evul Mediu

Pe teritoriul României, dacii primeau moartea cu bucurie: credeau că sufletul pleacă într-o viață veșnică și fericită, așa că își petreceau morții cu ospețe, jertfe și concursuri. Își incinerau sau își înhumau morții, iar mai târziu, în Evul Mediu timpuriu, păgânii aveau un obicei care i-a derutat mult timp pe istorici: redeschideau mormintele după înmormântare.

Tot ce știm despre aceste obiceiuri vine din morminte descoperite de arheologi și din felul în care cercetătorii le citesc. Mai jos găsești ce credeau dacii despre moarte, ce obiceiuri funerare aveau, ce se punea în morminte și de ce, timp de două secole, mormintele erau deschise din nou.

1. Mileniul I î.Hr.

   Începe Epoca fierului

   În estul Europei, perioada coincide cu vremea în care teritoriul țării era locuit de daci.

2. Circa 270 d.Hr.

   Începe Evul Mediu timpuriu

   Armata și administrația romană se retrag din Dacia.

3. Secolele V-VII

   Mormintele sunt redeschise

   Din mijlocul secolului al V-lea până în secolul al VII-lea, în cimitirele păgâne.

Cum priveau dacii moartea

Dacii îl venerau pe Zamolxis. După credința lor, moartea trupului era doar începutul vieții veșnice: omul trecea din lumea aceasta într-una mult mai bună, unde urma să fie pe deplin fericit. De aceea nu se temeau de moarte și o întâmpinau cu bucurie și râsete.

Când murea cineva, mai ales un om bogat, se organiza un ospăț. Trupul era expus trei zile, timp în care se jertfeau animale. După înmormântare urmau concursuri între cei veniți la ceremonie.

Nașterea, în schimb, era un motiv de tristețe. Oamenii plângeau la venirea pe lume a unui copil și îi spuneau, printre lacrimi, prin ce greutăți și suferințe va trece pe pământ.

Incinerare sau înhumare: ce alegeau dacii

Mormintele descoperite arată că dacii foloseau ambele feluri de înmormântare. Unele obiceiuri erau păstrate doar pentru anumiți oameni: războinici, soții, copii.

Cele două practici au trecut prin istorie până azi. Ce înseamnă fiecare acum, cu acte și reguli, găsești în glosar la incinerare și înhumare.

Ce se punea în mormintele de atunci

Obiectele găsite în morminte spun cel mai mult despre ce credeau oamenii că le trebuie celor plecați. În mormintele din Epoca fierului, arheologii au găsit:

• Carne, de obicei părți importante dintr-un porc
• Vase de ceramică
• Piese din harnașamentul cailor, adică obiectele cu care calul era înhămat și înșeuat
• Resturile carului de luptă și ale armelor, la războinici

Un obicei rar, întâlnit doar la înhumarea copiilor, era acoperirea trupului cu jumătăți de oale. Nu se știe sigur dacă avea un sens religios. Unii istorici cred că părinții încercau astfel să își apere copilul și după moarte. Preistorie.ro descrie un mormânt dintr-o necropolă de la Târgușor, în județul Prahova, unde trupul unui copil era acoperit cu bucăți dintr-un castron cenușiu. Peste piciorul drept fusese pusă o bucată de lemn care ardea.

Ce se pune azi în sicriu, după tradiția creștină, găsești în ghidul despre ce se pune în sicriul decedatului.

De ce redeschideau păgânii mormintele în Evul Mediu

Arheologii au găsit obiceiuri neașteptate și pentru Evul Mediu timpuriu. Timp de aproximativ două secole, în mai multe țări din Europa, printre care Cehia, Germania, Franța, Anglia și România, mormintele erau deschise după înmormântare.

Unele familii le deschideau în zilele de imediat după înmormântare. Altele așteptau până când trupul se descompunea. Ce făceau înăuntru:

1. Rearanjau trupul

   Persoana decedată era mutată și așezată altfel în mormânt.

2. Îl crestau sau îl dezmembrau

   Uneori trupul era crestat, alteori chiar dezmembrat.

3. Luau anumite obiecte

   Doar unele: în aceleași morminte au rămas bijuterii și lucruri de valoare.

Mult timp istoricii au crezut că mormintele fuseseră jefuite. Bijuteriile și obiectele prețioase rămase înăuntru au schimbat interpretarea: un hoț nu le-ar fi lăsat. Redeschiderea era un ritual al populației păgâne, prin care oamenii încercau să lege lumea viilor de lumea morților. Practica a început la mijlocul secolului al V-lea, s-a încheiat în secolul al VII-lea și apare doar în cimitirele păgâne.

Ce a rămas din aceste obiceiuri

Unele lucruri par cunoscute. Dacii își expuneau morții trei zile, iar la noi înmormântarea se face și acum, de obicei, a treia zi, deși obiceiul de azi are temeiuri creștine; le găsești în ghidul despre înmormântarea după trei zile.

Iar alegerea dintre incinerare și înhumare a rămas, doar că acum o faci cu acte și cu un crematoriu autorizat. Dacă te gândești la incinerare pentru cineva drag, pe pagina despre incinerare vezi ce intră în pachetul nostru complet de 6.500 lei, valabil oriunde în țară, cu plata la final, după ce urna ajunge la familie.