Cum se manifestă tanatofobia, frica de moarte: semnele și ce te ajută să o ții sub control

Tanatofobia este frica puternică și irațională de moarte: de propria moarte sau de pierderea celor dragi. Se manifestă ca orice anxietate, prin simptome fizice (inimă care bate repede, transpirații, amețeli), gânduri obsesive despre moarte și uneori atacuri de panică. O ții sub control cu ajutorul unui psihoterapeut și cu schimbări în felul în care trăiești.

Mai jos găsești cum deosebești o frică obișnuită de tanatofobie, lista simptomelor, cine e mai expus, cum se tratează, ce poți face tu de azi și când e momentul să ceri ajutor.

Frica obișnuită de moarte și tanatofobia: care e diferența

Fiecare dintre noi se teme într-o oarecare măsură de moarte. Când ești bolnav sau un apropiat are o stare de sănătate proastă, frica devine mai mare. Tanatofobia înseamnă mai mult de atât: anxietatea e atât de puternică încât îți schimbă viața de zi cu zi.

Tanatofobia e cea mai cunoscută fobie legată de moarte, dar nu singura. Necrofobia e teama patologică de cadavre și de cei morți, iar tafofobia e frica de a fi îngropat de viu. Manualele de diagnostic nu tratează tanatofobia ca pe o boală separată: psihologii o încadrează la fobiile specifice sau la anxietatea legată de boală. Pe scurt, termenul e explicat și în glosar, la tanatofobie.

Care sunt simptomele tanatofobiei

Simptomele tanatofobiei sunt aceleași ca la alte forme de anxietate și cuprind semne fizice, emoționale și psihologice. Anxietatea puternică poate duce în cele din urmă la atacuri de panică. Le-am grupat ca să le recunoști mai ușor:

Cine e mai expus la frica de moarte

Tanatofobia pare să apară mai des la femeile între 20 și 30 de ani. Frica nu arată la fel la toate vârstele: tinerii se tem mai ales de moarte ca fenomen, în timp ce oamenilor în vârstă le e frică de suferința fizică și emoțională prin care vor trece înainte de moarte. Unii se tem pentru propria viață, alții trăiesc cu frica că un om drag ar putea muri.

Frica de moarte apare mai ușor la cei care:

• trec printr-un stres puternic în alte zone ale vieții, la muncă, în familie sau cu banii;
• se simt singuri;
• au pierdut de curând pe cineva apropiat;
• au trăit o pierdere importantă în copilărie.

Copiii nu sunt scutiți. Între 6 și 12 ani înțeleg că moartea e pentru totdeauna, iar după pierderea unui apropiat pot dezvolta o frică puternică de moarte. Cum îi ajuți găsești în ghidul despre cum să fii alături de un copil care trece prin doliu.

Cum se tratează tanatofobia

Fobiile pot fi ținute sub control, iar pentru frica de moarte există soluții care te ajută să faci față gândurilor obsedante. Una dintre metodele folosite pentru fobii e expunerea treptată, cu un terapeut, la ce îți provoacă frica.

Psihoterapia

Psihoterapia te ajută să recunoști gândurile și credințele dăunătoare pe care le ai despre moarte și să le schimbi cu unele sănătoase. Te sprijină și să îți gestionezi anxietatea. Terapia cognitiv-comportamentală, care lucrează cu gândurile și cu obiceiul de a evita, e abordarea cu cele mai multe dovezi pentru această teamă.

Aplicațiile pentru telefon

Există aplicații create special ca să te ajute să treci mai ușor prin problemele psihice. Cu ele îți faci un program zilnic de activități, îți stabilești obiective și le bifezi, îți notezi stările prin care treci. Le găsești ușor într-un magazin de aplicații; folosește-le pe lângă terapie, nu în locul ei.

Medicul, când apare și depresia

Dacă frica de moarte vine împreună cu depresia, mergi la un medic specialist. El îți poate recomanda și un tratament medicamentos, pe care nu îl începi singur.

Ce poți face tu, de azi

Terapia face partea grea, dar felul în care trăiești în fiecare zi o susține. Câteva schimbări mici, pe care le poți începe săptămâna aceasta:

• Fă mișcare regulat. Mersul la sală sau plimbările lungi, în pas alert, îți îmbunătățesc starea de bine.
• Pune oamenii pe primul loc. Ieși cu prietenii, vezi-te cu cei dragi de cel puțin două ori pe săptămână și organizează lucruri în familie.
• Ai grijă ce mănânci. Limitează mâncarea de tip fast-food și pune pe masă fructe, legume, lactate și mâncare gătită în casă.
• Dormi suficient. Oboseala face orice gând mai greu.
• Găsește-ți un mod de relaxare. Un hobby, un masaj sau o zi la spa din când în când.

Când e momentul să ceri ajutor

Dacă frica de moarte îți ocupă gândurile zile la rând, te face să eviți locuri și oameni sau îți strică somnul, vorbește cu medicul de familie sau cu un psiholog. Nu trebuie să treci singur prin asta: oamenii cu experiență te pot sprijini pe drumul spre vindecare.

Dacă frica a pornit după moartea cuiva drag, poate că o parte din ea e doliu. Despre reacțiile firești ale durerii găsești la etapele doliului, iar despre felul în care pierderea se simte și în corp, în ghidul de mai jos.