Mumificarea și misterele funerare ale Egiptului antic: pașii ritualului și ce credeau egiptenii

Egiptenii antici mumificau trupul pentru că credeau că sufletul, numit ba sau ka, nu își poate recunoaște trupul dacă acesta nu e conservat, iar fără el nu își mai continuă existența. Mumificarea dura peste 40 de zile: trupul era spălat, golit de organe, uscat sub săruri, uns cu uleiuri și înfășurat în fâșii de in.

Oamenii au încercat dintotdeauna să păstreze trupul celor plecați, dar la egipteni ritualul a ajuns foarte complicat și plin de sens religios. Mai jos găsești pașii mumificării, ce se punea în mormânt, cum erau înmormântați oamenii simpli și ce mister a rămas în jurul piramidei lui Keops.

De ce mumificau egiptenii trupul

Pentru egipteni, moartea nu era un sfârșit. Sufletul pleca într-o viață de apoi, dar avea nevoie să își regăsească trupul. Dacă trupul se strica, sufletul nu îl mai recunoștea și se pierdea. De aici grija pentru fiecare detaliu: trupul trebuia păstrat cât mai aproape de cum fusese în viață.

Inima avea un loc aparte. Egiptenii credeau că inima, nu creierul, e organul gândirii, iar în viața de apoi ea arăta cât de bun fusese omul. De aceea inima era singurul organ lăsat în corp. Ce înseamnă mumificarea în sens medical, inclusiv cea naturală, găsești în glosar la mumificare.

Pașii mumificării, în ordinea lor

Ritualul a ajuns cu timpul un proces foarte complex. Pe scurt, trupul trecea prin șapte etape:

1. Spălarea și purificarea

   Trupul era spălat cu apă din Nil și vin de palmier, apoi purificat cu ierburi aromatice.

2. Scoaterea creierului

   Creierul era scos pe nas, cu un instrument lung.

3. Scoaterea organelor

   Restul organelor erau extrase printr-o incizie lungă în partea stângă a abdomenului. Fiecare era îmbălsămat și pus într-un vas canopic, ocrotit, credeau ei, de o divinitate.

4. Curățarea pe dinăuntru

   Abdomenul și craniul erau curățate cu o infuzie de ierburi aromatice.

5. Uscarea timp de 40 de zile

   Trupul era acoperit cu un amestec de săruri care îl deshidrata repede și complet.

6. Umplerea și ungerea

   Corpul era umplut cu pânze și rumeguș, ca să își păstreze forma, apoi uns la exterior cu uleiuri și rășini parfumate.

7. Înfășurarea în in

   Fâșiile de in, tratate înainte cu substanțe antimicrobiene, înveleau trupul strat cu strat. Între straturi se puneau amulete pentru viața de apoi.

La final, mumia era așezată în sarcofag și dusă în mormânt.

Ce se punea în mormânt

Mormântul era pregătit ca o casă pentru viața de apoi. Egiptenii credeau că oamenii vor munci și în eternitate, așa că îi ajutau și cu asta. În morminte se puneau:

• Cartea Morților, cu rugăciuni și incantații care să ajute sufletul în viața de apoi
• Arme, bijuterii și haine, pentru folosul celui decedat
• Mâncare și băutură
• Statuete ushebti, figurine care să muncească în locul lui
• Amulete, prinse între fâșiile de in

Mormintele faraonilor ascundeau adevărate comori. Tocmai de aceea piramidele au fost sparte de multe ori de-a lungul timpului.

Cum erau înmormântați oamenii simpli

Tot ritualul de mai sus costa mult. Oamenii care nu își permiteau mumificarea erau pur și simplu îngropați în nisip. Descoperirile făcute după mii de ani au adus o surpriză: multe dintre trupurile îngropate în nisip s-au păstrat mai bine decât cele mumificate cu atâta grijă. Nisipul cald și uscat le-a deshidratat natural.

Legea din România cere ca substanțele de îmbălsămare să conserve corpul doar temporar, ca să permită o eventuală deshumare (art. 17 din normele aprobate prin HG 741/2016). Cum lucrează un specialist azi găsești în ghidul despre tanatopraxie.

Misterul piramidei lui Keops

Cea mai cunoscută piramidă este a lui Keops, numită și Marea Piramidă din Giza. Este socotită una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, prin mărime și prin bogățiile pe care le-a adăpostit.

Înăuntru sunt mai multe încăperi: camera regelui, camera reginei, un coridor lung spre camera regelui, pasaje ascunse și multe capcane pentru hoți. Și totuși, când sarcofagul a fost găsit, mumia lui Keops nu era în el. Istoricii au trei explicații:

Ce a rămas din grija egiptenilor pentru trup

Ritualurile egiptene, tehnicile de mumificare și misterele piramidelor fascinează și azi cercetători și curioși din toată lumea. Grija pentru trupul celui plecat a rămas și ea, doar că are alt scop: ca familia să își poată lua rămas bun liniștită, iar drumul spre casă să se facă în siguranță.

La noi, îmbălsămarea o face un tanatopractor, iar la o repatriere este inclusă în preț, alături de acte și sicriu. Dacă un om drag a murit departe, pe pagina despre repatrierea decedaților găsești pașii și prețurile, de la 1.500 €, cu plata la sosire.