Procesul de incinerare: cum decurge pas cu pas și de ce îl aleg tot mai mulți români

Procesul de incinerare are șase pași. Familia declară decesul și semnează cererea de incinerare. Trupul e pregătit și așezat într-un sicriu simplu de lemn, apoi arde într-un cuptor încălzit la 760-982 °C, în general 2-3 ore. După răcire se scot fragmentele de metal, iar cenușa se pune într-o urnă sigilată, predată familiei.

Mai jos găsești fiecare pas pe larg, ce acte cere crematoriul, de ce aleg tot mai mulți români incinerarea în locul înmormântării tradiționale și ce poți face cu urna după aceea.

Cum decurge incinerarea, pas cu pas

Fiecare pas are un scop: identificarea corectă a persoanei, actele în regulă și o urnă care ajunge la familia potrivită.

1. Identificarea și preluarea

   Firma funerară preia persoana decedată și îi pune o brățară de identificare, cu care ajunge la crematoriu (art. 39 din HG 741/2016).

2. Actele și programarea

   Familia declară decesul, se semnează cererea de incinerare, iar crematoriul primește dosarul și stabilește ora.

3. Pregătirea trupului

   Se scot obiectele care nu pot arde sau care pot crea probleme în cuptor: stimulatoare cardiace, bijuterii, proteze. Trupul e așezat într-un sicriu simplu de lemn.

4. Incinerarea

   Sicriul intră în cuptor, încălzit la 760-982 °C. Sistemele electronice țin temperatura sub control tot timpul, iar trupul și sicriul ard treptat, în general 2-3 ore.

5. Răcirea și curățarea cenușii

   Rămășițele sunt lăsate să se răcească. Operatorul scoate cu grijă fragmentele de metal rămase, cum sunt plombele sau implanturile chirurgicale.

6. Urna, predată familiei

   Cenușa se pune în urna aleasă de familie, care se sigilează și se predă pe bază de proces-verbal, împreună cu documentele incinerării.

Familia poate fi de față la incinerare, dacă vrea. Mulți preferă să își ia rămas bun înainte, la capelă, și să primească apoi urna acasă.

Ce acte cere crematoriul

Incinerarea se poate face doar dacă certificatul de deces arată că persoana poate fi incinerată (art. 31 din Legea 102/2014). Actele se leagă unul de altul, în ordinea asta:

1. Certificatul medical constatatorÎl eliberează medicul
2. Certificatul de decesDe la starea civilă, după declararea decesului
3. Cererea de incinerareO semnează cel care se ocupă de înmormântare
4. Dosarul de incinerareRămâne la crematoriu

Declararea decesului se face în 3 zile, inclusiv ziua decesului, gratuit, la starea civilă sau la primăria localității unde a avut loc decesul. Pentru fiecare incinerare, crematoriul păstrează la dosar o copie a certificatului de deces, adeverința de înhumare sau incinerare, copia certificatului medical constatator, cererea și actul de identitate al celui care o face (art. 38 din HG 741/2016). Legea interzice incinerarea persoanelor neidentificate (art. 33 din Legea 102/2014).

De ce aleg tot mai mulți români incinerarea

Obiceiurile funerare se schimbă încet, dar se schimbă. Incinerarea, o practică veche în alte culturi, a devenit și la noi o alternativă acceptată la înmormântarea tradițională. Motivele pe care le auzim de la familii sunt practice.

Costul

O înmormântare tradițională adună multe cheltuieli: locul de veci, săpatul gropii, întreținerea mormântului în timp, sicriul, coroanele, pachetele de pomană și transportul funerar. Incinerarea renunță la o parte dintre ele, mai ales la locul de veci. Pentru multe familii, banii rămași merg spre alte nevoi ale casei. Cifrele puse față în față le găsești în ghidul incinerare sau înhumare.

Mobilitatea

Dacă te gândești să pleci din țară sau trăiești deja în altă parte, un mormânt rămâne în urmă. O urnă o poți lua cu tine, ca persoana dragă să fie aproape oriunde ai locui.

Spațiul și mediul

Mulți socotesc incinerarea o opțiune mai blândă cu mediul: nu ocupă teren în cimitir, iar o urnă cere mult mai puțin material decât un sicriu. Incinerarea are și ea emisii, de aceea legea cere crematoriilor filtre pentru gazele de ardere și monitorizarea lor (art. 36 din HG 741/2016).

O despărțire mai liniștită

Doliul îi lovește pe oameni diferit. Unii găsesc alinare într-o ceremonie restrânsă, fără sicriu deschis și fără o slujbă lungă în fața multor oameni, pentru că aparițiile publice le adaugă durere.

Ce poți face cu urna după incinerare

Urna sigilată poate fi depusă într-o nișă dintr-un columbar, îngropată în cimitir la cel puțin 0,5 m adâncime sau pusă într-un mormânt ori un cavou al familiei (art. 40 din HG 741/2016). Legea nu spune nimic despre păstrarea ei acasă, așa că multe familii o țin aproape. Pentru împrăștierea cenușii nu există o procedură scrisă, așa că întreabă-ne înainte să hotărăști. Mai multe despre modele găsești la urna funerară.

Cum organizăm noi incinerarea

Ne ocupăm de toți pașii de mai sus, oriunde în țară. Preluăm persoana dragă la orice oră, îți pregătim dosarul și cererea de incinerare, rezervăm ora la crematoriu și îți confirmăm ziua. La final îți aducem acasă urna sigilată, cu documentele ei. Pachetul complet de incinerare costă 6.500 lei, iar plata se face la final, după ce primești urna.